Caută
  • Nidus Team

PAIELE ÎN CONSTRUCȚII #1: SCURT ISTORIC

MATERIE PRIMĂ ACCESIBILĂ, UTILIZATĂ DE SUTE DE ANI ÎN TOATĂ LUMEA


ISTORIC

Cu mii de ani în urmă, strămoșii noștri aveau la dispoziție resurse locale pentru a-și construi adăposturile. Printre cele mai întâlnite și accesibile materiale se numărau pământul, paiele, iarba și stuful, care erau ușor de prelucrat pentru a forma structuri ușoare și un acoperiș deasupra capului. Se estimează că primele construcții din paie au apărut pentru prima oară în preeriile Africane încă din Paleolitic (1.000.000-10.000 î.Hr.).


Mai aproape de noi, pe continentul European, multe case construite cu paie și stuf acum 200 ani încă stau în picioare în prezent, iar în Germania, cea mai veche casă din baloți de paie datează de acum 400 ani. În zona nordică a Europei și în Rusia, paiele erau utilizate pentru acoperișul caselor, tehnică întâlnită și în Japonia, unde paiele erau folosite pentru realizarea pardoselilor sub formă de tatami: legături de paie țesute cu iarbă și căptușite pe margini cu material textil.


În climatele reci, cum ar fi America de Nord, paiele erau folosite ca material termoizolant în corturile tradiționale ale localnicilor, fiind introduse între stratul textil din interior și învelișul exterior din piele. A doua cea mai întâlnită metodă tradițională de utilizare a paielor în construcții este combinația cu pământul (cel mai des argilă) și alți lianți, în diverse formule, rezultând elemente de construcție precum chirpicul, pereți de iută placate cu chirpic și alte tehnici similare foarte des utilizat și la noi în țară de străbunii noștri.


Începând cu mijlocul anilor 1800, odată cu apariția utilajelor mecanizate de balotare a paielor, fermierii din Marile Câmpii (Great Plains) americane, cu precădere Nebraska, s-au orientat către baloții de paie ca principal material de construcție. Comparativ cu cheresteaua, care era greu de transportat și foarte scumpă, baloții de paie erau o soluție ieftină și eficientă, folosită pentru a construi nu doar case, ci și magazine, ferme, biserici și clădiri publice.


Tehnica, pentru aceste zone cu seismicitate redusă, era destul de simplă: baloții de paie stivuiți unul peste altul și rigidizați cu țăruși de lemn, tencuiți pe interior și exterior cu argila, sub un acoperiș în 2 ape. Multe dintre acele locuințe sunt încă în picioare în prezent, în ciuda faptului că se află într-o zonă cu nivel ridicat de precipitații și umiditate crescută. Cu toate acestea, baloții de paie se află în stare bună, exemplu fiind biserica ”Pilgrim Holiness Church” din Arthur, Nebraska, construită în 1928 și renovată în 1976 cu aceleași materiale locale (tencuiala și finisajelele din solul local ”gumbo mud”).



Un alt exemplu european de casă din baloți de paie, ce se prezintă în condiții foarte bune în prezent, este casa Feuillette din Franța, construită în 1921 de către Feuillette, un inginer francez care căuta noi metode de construcție mai ieftine, ca răspuns a crizei locuințelor cauzate de primul război mondial. Casa a fost cumpărată de către Centre National de la Construction Paille (Centrul Național al Construcțiilor cu Paie) cu scopul de a o păstra în patrimoniu ca element central în dezvoltarea construcțiilor cu paie din Franța.